Iubind ideile le dai carnea vietii: suferinta, bucuria, banalitatea si stralucirea clipelor in care ne traim pe noi insine... Nu prea stiu de ce-ti scriu. Simt ca am mare nevoie de o prietenie careia sa-i incredintez nimicurile ce mi se intampla. Poate ca-mi scriu chiar mie.
marți, 23 februarie 2010
De Dragobete
Ca tot se apropie 24 februarie, Dragobetele nostru cel romanesc, voi posta in cele ce urmeaza un eseu despre iubire, normal. Acest eseu a fost realizat cu prilejul programului artistic organizat de catre cei din liceul meu, pentru ziua de 24.
Sper sa va placa!
Despre iubire
“Iubirea este singura datorie pe care o cunosc.” Albert Camus
Iubirea este un sentiment de dragoste pentru o persoana de sex opus sau un sentiment de afectiune si admiratie pentru cineva sau ceva.
Dragostea face parte din firesc. Fara ea nu am exista: in orice moment iubim; ne iubim cel mai bun prieten, animalul de companie, apropiatii…iubim frumosul, binele, placerile vietii.
Iubirea, in special cea fata de persoana de sex opus, reprezinta legatura dintre cele doua suflete asemanatoare; glasul, privirea celui iubit fac inima ta sa vibreze de fericire. Ea este un templu al tuturor, un lacas care asteapta dorinte, un drum pavat spre eternitate care presupune compromisuri. Indragostitul simte cum infloreste in el ceva ce nu a mai existat, simte ca traieste numai pentru persoana iubita, inima lui bate numai pentru ea.
Dragostea este ca o scanteie divina, incoruptibila, indivizibila si nepieritoare. Atunci cand iubesti iti pierzi ratiunea, logica si luciditatea. Fiecare percepe iubirea , acest nobil sentiment care patrunde in hotare nemaicunoscute de indragostit pana atunci, intr-un alt mod, unic. Cand iubesti faci totul pe placul persoanei ce iti este alaturi, incerci ca in fiecare moment sa o surprinzi cu ceva inedit pentru ca dragostea dintre voi sa capete insusiri extraordinare.
Iubirea este un lacas sfant; niciodata sa nu spui “te iubesc” fara sa simti asta. Cum o simti?...simplu, in fiecare moment te gandesti la persoana ce iti este alaturi, clipele petrecute alaturi de ea sunt cele mai frumoase si ea este mereu prezenta in gandurile tale.
Iubirea adevarata e ca un trandafir superb, rosu, parfumat, înflorit, dar cu foarte multi ghimpi. Acesti ghimpi sunt reprezentati in povestea de dragoste a doi tineri de capriciile pe care acestia le au. De aici se isca unele certuri. Trandafirul rosu este simbolul dragostei, cu petalele sale catifelate si parfumul imbietator.
Asa cum afirma si Albert Camus, un filosof francez, singura datorie care exista este aceea de a iubi. Fara iubire nu putem trai. Menirea noastra pe pamant este aceea de a ne gasi jumatatea, sufletul pereche, persoana pe care sa o iubim si la randu-i sa ne iubeasca. In asta consta fericirea dupa care ravnim cu totii.
Ne-am nascut din iubire, traim in iubire si murim iubind!
IULIA CIORNEI, XII-E
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu