Iubind ideile le dai carnea vietii: suferinta, bucuria, banalitatea si stralucirea clipelor in care ne traim pe noi insine...
Nu prea stiu de ce-ti scriu.
Simt ca am mare nevoie de o prietenie careia sa-i incredintez nimicurile ce mi se intampla. Poate ca-mi scriu chiar mie.
vineri, 4 iunie 2010
ssst
Gata cu palavrageala...ne mai auzim prin iulie, august poate chiar septembrie. Am dreptul la tacere...nu (te) intreba de ce. Doar citeste...de`ti place, comenteaza, de nu, taci. Eu doar te ascult... Pe mai tarziu...mult mai tarziu...
eee...cine eu ?` neah.. nici un stres... de ce as fi stresat cand mai sunt 5 zile si eu nu am terminat la RO iar la istorie nu stiu nimic?:))
RăspundețiȘtergere